Lolo

Sunt momente cand esti cu moralul la pamant. Cand iti doresti sa dispari de pe fata pamantului, sa nu mai existi, sa nu te mai vada nimeni, sa-ti pui mainile la ochi si sa crezi ca si copiii mici ca esti invizibil.

Existe momente cand rabufnesti, te enervezi, strigi , urli si plangi. Cand iti vine sa arunci tot ce ai in fata, sa spargi, sa rupi, sa strigi, sa fugi de tot si de toate.

Totusi, nu faci asta. Te cenzurezi, si respiri si inspiri, incerci sa te calmezi, sa scazi pulsatiile ce au luat-o razna,

Exista momente in care spui NU fiindca simti ca nu mai poti, momente in care orice lucru nu e la locul lui, in care orice te enerveaza.

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………

Ideea e sa mergi mai departe, sa tii capul sus mereu, sa lupti, fiindca lucrurile isi vor reveni la mersul lor normal, oricare ar fi asta!

O sa incep cu o simpla intrebare: Ce va motiveaza cand mergeti la sala de fitness pe langa faptul ca e sanatos sa mergi si slabesti si restu?

Tipu ce alearga o ora pe banda?

Tipa aia ce sta juma de zi in sala?

Tipu ce ridica de 5 ori mai multe greutati ca tine?

Tipa care nu se mai opreste din facut abdomene?

Cu siguranta ca toti acestia si altii. Si pe mine m-am motivat pana azi, inclusiv azi cand tipul de pe banda alaturata mie a alergat o ora, iar eu cu chin cu vai 10 min .

Azi ma motivat altceva.

Faceam abdomene cand am vazut doi tipi ce se indreptau spre presa. Mi s-a parut ceva ciudat fiindca vedeam niste carje.  Se pune unul dintre ei sa faca presa iar celalalt ramane in picioare. Mai bine spus, intr-un picior si 2 carje… DA! Asta ma motivat cel mai mult: tipul ce avea un picior si 2 carje si facea exercitii pentru picioare, venea la sala, lucra pentru a fi mai sanatos, era motivat, si ii motiva si pe altii. Pe mine cel putin ma motivat! Daca el poate, cu siguranta pot si eu. Il admir, chiar daca nu-l cunosc. Eu sunt sanatoasa, am toate cele, si am renuntat la sala. El, nu are un picior, si totusi vine la sala.

Il admir, si ma MOTIVEAZA!

Findca mi-a placut mult

o melodie…

nu e nevoie de cuvinte pentru descriere

cui nu i se potriveste oare?

… sunt fericit cu ce am,

chiar daca am putin!

fericit… toate trec !

Azi s-a deschis sala, deci, am inceput sa-mi pun in aplicare primul gand pe 2010.

Banda, bicicleta, stepper, si altele si regimul sa nu-l uitam. Nebunie a fost !

Sportul e cu siguranta benefic, si sper ca de data asta sa nu ma mai las.

Vreau, pot, am ambitie, am si timp, deci,  nu ar trebui sa fie greu sa reusesc!

Maine insa, sper sa ma pot ridica din pat ).  Oricum, chiar daca o sa am febra (cu siguranta voi avea), voi fi happy pentru ca am “tras de fiare” pentru febra .

Guess Who – Locul Potrivit
Nr. 1 in topul meu pentru cele mai bune melodii ale anului 2009.
De ce?
Fiindca simt melodia, imi da fiori ori de cate ori o ascult, e realitatea pura de azi, si o fredonez mai ales in masina cand e la radio .

Mai sunt doar 2 zile si trecem in alt an. Ce repede a trecut timpul… Nu o spun cu tristete, si, totusi nici cu un zambet larg.
Anul 2009 a fost unul productiv pentru mine personal si sper ca si pentru voi. Pentru inceput m-am angajat, fac ceea ce-mi place, mi-a fost greu la inceput, am invatat multe, si cu cat am invatat mai multe mi-am dat seama ca stiu mai putin si ca pot mai mult! Am ras mult anul asta, dar am si plans . Am invatat sa lupt pentru visele mele si unele chiar s-au si realizat: o am pe tzuca, am oameni dragi aproape de mine (chiar daca putini, dar de calitate), am fost plecata din oras chiar daca pentru perioade scurte (as pleca macar odata pe luna din oras), am inceput sala, dar am si abandonat-o, mi-am facut blog , etc, etc.
Nu stiu cum o sa fie 2010, dar cu siguranta mai bun!
Daca privesti spre viitor cu optimist, sigur ceva bun se va intampla .
Ce-mi propun:
1. voi rade mai mult;
2. voi merge la sala din nou (asta pentru sanatatea mea fizica si psihica);
3. voi citi mai mult (am citit putin in anul ce a trecut);
4. voi calatori mai mult;
5. si, nu voi scapa nici o sansa de a fi fericita !
si vreau, multa multa liniste!

He he, ca a inceput sa ninga si la noi. Toata noaptea a fulguit incet. Dimineata cand am iesit din scara blocului totul era alb: bancile, copacii, gardurile, blocurile, masinile, pamantul, chiar si unii oameni, care inghetati se indreptau spre locul de munca.
Prima ninsoare din anul acesta!
Si, am plecat spre lucru, dupa ce vreo 15 minute am “dezepezit-o” pe tzuca.
La lucru, cu atata zapada peste tot ce acoperea toate casutele in care locuiesc copii, ma cuprins nostalgia si mi-am amintit vremurile copilariei.
E plin de copii in curte care fac ingerasi, se dau cu sania, sau fac cate un om de zapada.
Azi, 15.12.2009 s-a asternut zapada si pe orasul nostru, spre bucuria tuturor, mai ales a copiilor, si mai putin a soferilor !

Aristide Ionescu despre Fenomenul Pitesti !

Iata ca a venit si ultima luna a anului, luna decembrie, despre care se poate spune ca e “Luna cadourilor”.
Cui nu-i place oare sa primeasca cadouri ?
Cu siguranta tuturor ne place!
Poate mai mult decat sa primesc cadouri (desi trebuie sa recunosc imi place foarte mult :p) imi place sa fac cadouri familiei, prietenilor, colegilor, etc. Cadourile nu trebuie sa fie costisitoare (buzunarele mele sunt cam goale ), ci mici atentii daruite cu mult drag.
Si, normal ca decembrie e luna cadourilor: pe 6 e Sfantul Nicolaie, urmeaza Craciunul, Sfantul Stefan si Revelionul!

Un mic cadou aduce bucurie si zambete pentru orice persoana!